Tumori benigne |
Tumori benigne cu celule conjunctive Fibromul se prezintă ca un nodul încapsulat, bine delimitat, cu consistenţă variabilă (dur, când are multe fibre, moale când are multe celule). Histologic este format din fibroblaşti şi fibre conjunctive de colagen. Celulele tumorale sunt fusiforme, cu nuclei alungiţi la capete şi ascuţiţi, cu dispoziţie în vârtejuri, cuprinse într-o stromă conjunctivă. Sunt descrise o serie de forme particulare, cum ar fi :
Fibromatozele sunt pseudotumori, deoarece sunt determinate de procese reparative; proliferarea conjunctivă este difuză şi benignă. Pot fi fibromatoze superficiale (tip Dupuytren) sau profunde (tip desmoid), fiecare la rândul lor putând fi localizate sau generalizate. Cea mai frecventa este fasciita nodulara. Fasciita nodulară (fibromatoza pseudosarcomatoasă) este o fibromatoză bine vascularizată şi cu model de creştere zonal:
Ca localizare poate fi: subcutanata, intramusculara sau perifasciala
Alte fibromatoze: Tumora desmoidă apare în muşchii drepţi abdominali şi se caracterizează printr-o proliferare conjunctivă, fibroasă, difuză, benignă, cu fibroblaşti alungiţi, cu dispoziţie paralelă. Tumora prezintă recidive frecvente şi potenţial local distructiv. Fibromul naso-faringian este un angiofibrom juvenil, la copii, cu regresie spontană după vârsta de 20 de ani. Fibromul aponevrotic juvenil calcificant Fibromatoza palmară (Dupuytren), cu retracţia aponevrozei palmare la nivelul tendoanelor 4 şi 5 (mână “în gheară”) Fibromatoza peniană (Peyronie) Fibromatosis colli (la nivel sternocleidomastoidian) Fibromatoza cicatricială (cheloidul) Fibromatoza de iradiere
Tumori fibro-histiocitare Histiocitomul fibros benign (fibroxantomul) este compus din macrofage cu citoplasma spumoasă (celule xantomatoase), celule gigante multinucleate, cu nuclei “în coroană” (celule Touton) şi fibroblaste dispuse în benzi sau fascicule scurte, împrăştiate printre histiocite, cu aspect “în vârtej”
Xantomul este format din celule mari, spumoase, cu dispoziţie în cuiburi, care au în citoplasmă esteri de colesterol (celule xantomatoase), ce derivă din histiocite şi rare fibroblaste. Se descriu 2 variante : xantogranulomul retroperitoneal şi nevoxanto-endoteliomul. Mixomul este o tumoră benignă, gelatinoasă, încapsulată, albicioasă, ce apare frecvent în mandibulă, coapsă, umăr şi la nivelul cordului. Este compusă din celule stelate, cu prelungiri lungi, împrăştiate, înglobate într-o substanţă fundamentală laxă bogată în proteoglicani. Este considerat un mixosarcom cu grad scăzut de malignitate.
Tumora Abrikosov (tumora cu celule granulare; ex-mioblastom) este o tumoră cu origine incertă, derivată fie din histiocite, fie din celule Schwann (ambele sunt S-100 pozitive), ce apare la nivelul limbii. Este alcătuită din celule mari, poligonale, turtite, cu citoplasma granulară, ce asociază şi hiperplazia mucoasei pavimentoase ce acoperă leziunea. Tumora cu celule gigante ale tecilor tendinoase apare la nivelul mâinii, în degete şi este compusă din histiocite cu hemosiderină, macrofage spumoase şi celule gigante multinucleate. |
Last Updated on Sunday, 16 May 2010 14:35 |
This site complies with the HONcode standard for trustworthy health information:
verify here.
Dr. Andrei Popescu - Artroscopie umar, ortopedie sportiva, chirurgia umarului