ePathology.ro

Târgu Mureş
Învăţământul de anatomie patologică a început în anul 1945, când Facultatea de Medicină a Universităţii Bolyai din Cluj a fost mutată la Tg. Mureş. Timp de 3 ani catedrele de anatomie patologică şi medicină legală au funcţionat împreună şi aveau o conducere unică. În 1948, după reforma învăţământului, a luat fiinţă Institutul de Medicină şi Farmacie şi odată cu aceasta cele două catedre s-au despărţit. Timp de 38 de ani Catedra şi Laboratorul de Anatomie Patologică a Spitalului Clinic Judeţean şi-au desfăşurat activitatea într-o clădire din curtea universitşţii. În 1983 cele două unităţi au fost mutate în noua clădire a Spitalului Judetean, unde funcţionează şi în prezent.

În primii ani, activitatea celor două unităţi a fost condusă de profesorii Konrád Beöthy (1945-1946), László Haranghy (1946-1952) şi Gyula Putnoky (1952-1953). Timp de peste două decenii (1953-1977) în fruntea catedrei şi a laboratorului a stat profesorul Francisc Gyergyay, fiind urmat de profesorii George Simu (1978-1997) şi Ioan Jung (1997 şi în prezent). La catedră şi în laboratorul de anatomie patologică şi-au desfăşurat activitatea mulţi specialişti consacraţi: conferenţiarii András Anatalffy (1947-1976), Lajos Vincze (1956-1977), medicii primari László Schuller (1949-1990), András Fazekas (1946-1989), István Sándor (1948-1954), Piroska Tuka (1957-1977), şef de lucrări Anca Sin (1991-1999), asistenţii universitari Augustin Pop (1964-1974), László Vojth (1979-1988), Elena Puşcaşiu (1991-1997), medic specialist Cristina Hajdu (1991-1998) şi mulţi alţi, care ulterior au devenit specialişti în alte domenii. András Antalffy a predat la facultatea de stomatologie, iar Lajos Vincze la secţia de pediatrie. În prezent, catedra este formată din 2 profesori (Ioan Jung şi Emeric Egyed-Zs.), 1 conferenţiar (Mihai Turcu), 1 şef de lucrări (Simona Stolnicu), 2 asistenţi (Emőke Horváth şi Liliana Chira) şi 2 preparatori (Simona Gurzu şi Tibor Mezei). În cadrul Laboratorului de Anatomie patologică a Spitalului Clinic Judeţean lucrează 5 medici primari (Carmen Caraşca, Simona Mocan, Doina Milutin, Eugenia Moldovan şi Anamaria Stauder) şi 9 cadre didactice cu integrare. În 1971, în cadrul laboratorului a fost înfiinţat modulul de citodiagnostic, pentru screeningul citovaginal, care funcţionează şi în prezent.  

Alături de activitatea didactică şi de patologie clinică o preocupare permanentă, în cele 60 de ani de existenţă a departamentului de anatomie patologică, a fost şi cercetarea ştiinţifică. Principalele domenii şi teme de cercetare au fost:

Născut în 1922 la Cluj, după obţinerea diplomei de medic, în 1945, şi-a început activitatea în cadrul catedrei de morfopatologie a Institutului de Medicină şi Farmacie Tg. Mureş. A fost şeful acestei discipline între anii 1953-1977, conducând şi activitatea laboratorului de Anatomie Patologică a Spitalului Clinic Tg. Mureş. Având o pregătire temeinică şi fiind bine orientat în specialitate, a modernizat permanent procesul de învăţământ şi de diagnostic histopatologic. A fost printre primii în ţară care a întrodus metoda testelor pentru verificarea cunoştinţelor studenţilor. A iniţiat şi a organizat şedinţele anatomo-clinice care au fost ţinute cu regularitate. În calitate de cadru didactic a elaborat mai multe cursuri universitare şi caiete de lucrări practice de necropsie. De asemenea a elaborat o monografie (Rolul sistemului neuro-endocrin în boala tumorală, Ed. Medicală, 1957), un manual (Morfopatologie generală, 1958) şi a fost autorul unor capitole din Manualul de Anatomie Patologică (Ed. Medicală, 1962) şi tratatul de Morfopatologia sistemului nervos central (Ed. Medicală, 1957). A condus 94 de lucrări de diplomă. A îndrumat, cu multă competenţă, activitatea medicilor secundari în domeniul anatomiei patologice. A participat la schimburi de experienţă în Statele Unite ale Americii şi Germania. A organizat manifestări ştiinţifice naţionale pe temele: Rolul sistemului neuro-endocrin asupra mezenchimului, Metodologia necropsiilor, Metode cantitative în cercetările morfologice şi Probleme de patologie orală.

Activitatea ştiinţifică s-a axat pe următoarele teme principale: encefralopatiile experimentale alergice, meningoencefalita tuberculoasă, studiul proceselor de regenerare, efectul unor hormoni şi vitamine asupra activităţii mitotice a celulelor carcinomului ascitic Ehrlich, limfoamele maligne, patologia hemosiderozei pulmonare, a hepatitelor cronice şi cirozei congenitale, etc. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în peste 150 de lucrări apărute în reviste naţionale, internaţionale şi volumele unor manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate.

George Simu (1926-2008)
A absolvit liceul „T. Cipariu” din Dumbrăveni în 1945 şi Facultatea de Medicină din Cluj în 1951; în 1959 devine medic specialist anatomo-patolog şi primar în 1971. In 1970 devine doctor în medicină. A fost preparator şi asistent la microbiologie si anatomie patologica la I.M.F. Cluj între 1949-1958, cercetător şi cercetător principal, şeful laboratorului de anatomie patologică al Institutului Oncologic din Cluj între 1958-1978. A primit în 1980 Premiul „Victor Babeş” al Academiei Române pentru lucrarea “Imunitate şi cancer”.

Intre 1990-1997 a fost profesor de morfopatologie la I.M.F. Tg.Mureş, între 1993-2003 profesor de morfopatologie la Facultatea de Medicină a Universitaţii din Sibiu şi între 1998-2005 profesor de morfopatologie la Facultatea de Medicină şi Farmacie a Universitaţii din Oradea. A ocupat funcţiile de prorector la I.M.F. Tg.Mureş (1984-1986),  decan la facultatea de medicină a U.M.F. – Tg.Mureş (1984-1990) şi secretar ştiinţific la U.M.F. Tg.Mureş (1990-1997).

In 1991 devine membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, iar în 1994 membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Tot în 1994 devine profesor invitat la facultatea de stomatologie a Universităţii din Oslo. In 2000 este făcut Senior al Municipiului Tg.Mureş, în 2001 primeşte Diploma de onoare a U.M.F. Tg.Mureş şi în 2002 devine Doctor Honoris Causa al Universităţii din Sibiu.

Preocupările principale au fost reprezentate de diagnosticul tumorilor maligne, în special al limfoamelor maligne, studiul unor leziuni limfoproliferative cu tendinţă de transformare limfomatoasă, în special limfadenopatie angioimunoblastică, granulomatoza limfomatoidă, boli autoimune (tiroidită Hashimoto, sindrom Sjøngren). De asemenea, activitatea sa de interes s-a îndreptat şi asupra modificărilor microscopice ale organelor limfatice în organisme cu cancer, indicând existenţa unei reacţii imune a organismului împotriva propriei sale tumori, precum şi semnificaţia atrofiei constante a timusului ca si a comportării diferitelor categorii de mastocite. Alte domenii de intere abordate au fost particularităţile evoluţiei sindromului de imunodeficienţă câştigată la copii: predominanţa formelor de boală cu evoluţie rapidă, incidenţa scăzută în infecţiile oportuniste în raport cu cele banale, ca şi a complicaţiilor tumorale, în funcţie de această evoluţie şi diagnosticul microscopic şi patologia unor tumori animale: tumorile oculare bovine, sarcoidoza ecvină, boala Marek.

Rezultatele au fost prezentate la reuniuni internaţionale de la Moscova (1962), Varşovia (1963), Florenţa (1974), Paris (1991), Ottawa (1996), Rio de Janeiro (1998). A realizat peste 200 de publicaţii în reviste din ţară şi străinătate, dintre care principale publicaţii sunt: „Cancerul colului uterin” (împreună cu I. Chiricuţă) – 1972; „Diagnosticul citologic şi histologic al limfadenopatiilor” (împreună cu I. Macavei) 1978;  „Imunitate şi cancer” (Premiul V. Babeş al Academiei Române – 1980; „Limfoamele maligne” (împreună cu G. Oltean) – 1997; „Semiologie şi Propedontică chirurgicală”, vol. I – 1989, din „Tratat de Patologie Chirurgicală” (împreună cu E.V. Bancu); „Anatomie Patologică Generală” – 2002 .                             

Jung Ioan (n. 1940)

Născut la  4 aprilie 1940, în Cenadul Vechi, judeţul Timiş a absolvit facultatea de medicină a UMF Tg. Mureş, în anul 1964. În timpul studenţiei a devenit, prin concurs, extern (1962-1963), apoi intern preclinic la disciplina de morfopatologie (1963-1965). Între 1965-1969 a fost medic de circumscripţie la Răstoliţa, judeţul Mureş. In acestă perioadă a fost numit medic expert delegat, pentru efectuarea autopsiilor medico-legale pe fostul teritoriu al raionului Topliţa. In 1969 s-a  întors la disciplina de morfopatologie, îndeplinind funcţiile de asistent stagiar (1969-1972) şi asistent universitar (1972-1977).    In anul 1972 a susţinut susţinut examenul de medic specialist, în specialitatea anatomie patologică şi medicină lagală.

Între 1978-1990 îndeplineşte funcţia de şef de lucrări. În 1990 obţine titlul de medic primar în specialităţile de anatomie patologică şi medicină legală. Între 1990-1997 este conferenţiar, iar din 1997 profesor universitar. În acelaşi an a fost numit şeful Disciplinei de Morfopatologie şi şeful Secţiei de Anatomie Patologică a Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Intre anii 1972 - 1989 a lucrat cu indemnizaţie în laboratorul de histopatologie a Institutului de Medicină legală "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucureşti, Laboratorul Exterior Tg. Mureş. În laboratorul de anatomie patologică a Spitalului Clinic Judetean Mureş a introdus, în 1998, examinările imunohistochimice. În 1992 a primit Premiul  Genersich acordat  de Institutul Naţional de Patologie din Ungaria, iar în anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios cu grad de Ofiţer.

In cadrul cursurilor de perfecţionare şi schimburi de experienţă a participat la un schimb de experienţă în 1991 la Institutul de Patologie a Universităţii de Medicină Szent-Gyorgyi Albert din Szeged (Ungaria), la un schimb de experienţă în 1992 la Institutul de Patologie nr. I a Universităţii de Medicină Semmelweis din Budapesta şi de asemenea, la  schimburi de experienţă, în anii 1992 şi 1993 la Departamentul de Patologie a Institutului de Oncologie din Budapesta. A obţinut o bursă DAAD în 1994, la Institutul de Patologie a Universităţii din Koln, Germania.

A fost membru în comisia medicală a CNCSIS, este membru în Comisia de Anatomie Patologică a Ministerului Sănătăţii, şi a fost invitat anual la Universitatea de Medicină Semmelweis din Budapesta ca visiting profesor.

A susţinut, în 1976, teza de doctorat, intitulată "Studiu privind diagnosticul emboliei amniotice şi rolul ei în tanatogeneză", sub conducerea Profesorului Dr. Doc. Zoltan Ander, IMF Tg. Mureş. A elaborat 234 de lucrări publicate in extenso (116) sau în rezumat (118) şi 61 au fost comunicate la diferite manifestări ştiinţifice. Problemele majore abordate în aceste lucrări au fost: complicaţii ale naşterii, moartea maternă, coagularea intravasculară diseminată, cardiopatia ischemică, histopatologie medico-legală, patologie buco-maxilo-facială, patologie ORL, patologie oftalmologică, stomatologică şi patologie tumorală (tumorile cavităţii bucale, ale faringelui, laringelui, colecistului, pancreasului, stomacului, cavităţii nazale, orbitei, tumorile ţesuturilor moi, tumorile copilului etc).