ePathology.ro

• Fistula traheoesofagiana
• Sd. Plummer – Vinson (retea membranoasa mucoasa la nivelul esofagului cervical)
• Inelul lui Schatzki (diafragm ce ingusteaza esofagul in portiunea distala)

Achalasia (insuficienta relaxare a sfincterului esofagian inferior – cardiospasm – si absenta peristalticii esofagiene, prin lipsa celulelor ggl. din plexul mienteric Auerbach) -> megaesofag

Esofagita:

• De reflux (cel mai frecvent datorita unei hernii gastrice transhiatale)
• Chimica (ingestie de alcaline – NaOH, sau acide H2SO4)
• Infectioasa (Candida, Herpes, Citomegalovirus)

Hernia hiatala (prin alunecare, prin rostogolire sau mixta)

Diverticulii esofagieni (de pulsiune, de tractiune, epifrenic)

Sindromul Mallory – Weiss (hemoragia digestiva dupa varsatura, ca urmare a rupturii mucoasei jonctionale esogastrice, asociata alcoolismului acut si cronic; complicatia majora o reprezinta ruptura esofagului – sd. Boerhaave)


Diverticulii esofagieni
Expansiunea peretelui esofagian sub forma unei “pungi”, care contine toate straturile morfologice.

• Diverticul de pulsiune Zencker (rotund, 1/3 superioara, la nivelul cartilajului cricoid)
• Diverticul de tractiune (triunghiular, 1/3 medie a esofagului, cauzat frecvent de infectii tuberculoase, prin aderenta fibroasa la ggl. mediastinali)
• Diverticul epifrenic (neregulat, 1/3 inferioara, datorat achalaziei, insotit de reflux gastro-esofagian); o cauza freventa de achalasie este boala lui Chagas determinata de Tripanosoma Cruzi

Varicele esofagiene
Vene dilatate la nivelul submucoasei ce apar in cursul sindromului de hipertensiune portala (splenomegalie, ascita, circulatie venoasa colaterala) din cadrul cirozei hepatice, susceptibile la rupturi si hemoragie.

Clasificare:

• mici (evidentiabile prin manevra Valsalva)
• largi (ocupa 1/4 din esofag)
• mari (ocupa 1/2 din esofag)
• pseudotumorale (ocupa 3/4 din esofag)

Esofagite

Post-caustica

Esofagita de reflux

Se caracterizează prin leziuni esofagiene datorate regurgitării sucului gastric în porţiunea inferioară a esofagului.

Aceasta se realizează prin relaxarea anormală a sfincterului esofagian inferior datorită unei hernii hiatale sau ingestiei unor alimente iritante (sucuri acidulate, alcool, ciocolată, ţigări, condimente, alimente grase).

Clinic se caracterizează prin pirozis si disfagie progresivă mai întâi la solide apoi la lichide

O cauza obisnuita de disfagie o reprezinta globus pharyngeus, la femei tinere, datorat spasmului mm. cricofaringian, de cauza psihosomatica, manifestat subiectiv prin prezenta unui “nod in gat” (fara existenta unei esofagite de reflux)

Macroscopic se descriu 5 tipuri de esofagite de reflux (clasificare după Savary-Miller, 1989, actualizată) :

• tipul 1 : eroziune pe un pliu esofagian
• tipul 2 : eroziune pe mai multe pliuri, cu tendinţă la confluenţă
• tipul 3 : eroziune circulară
• tipul 4 : ulcer esofagian
• tipul 5 : esofag Barrett

Microscopic se caracterizează prin :

• infiltrat inflamator cu polimorfonucleare
• hiperplazia zonei bazale a epiteliului (> ? din grosime)
• alungirea papilelor corionului
• parakeratoză
• fibroză în corion
• celule epiteliale balonizate

Esofagita mai poate fi determinata de infectii cu Candida Albicans, virusuri (Herpetic, Citomegalic – la cei cu SIDA), in boli autoimune (sd. Behcet) sau dupa iradiere


Esofagul Barrett
Reprezintă metaplazia columnară a epiteliului esofagian la mai mult de 3 cm de linia Z (ce separă esofagul de stomac), datorată unei esofagite de reflux îndelungate.

Macroscopic poate fi de 3 tipuri : Barrett insular, Barrett “în flacără”, Barrett circumferenţial.
Microscopic, metaplazia poate fi cu epiteliu de tip intestinal, de tip joncţional sau fundic. Prezenţa celulelor caliciforme reprezintă un element de diagnostic definitoriu pentru mucoasa Barrett (“no goblet, no Barrett”).

Esofagul Barrett poate evolua în timp spre un adenocarcinom.

Tumorile esofagiene
Sunt frecvent maligne, cele mai importante fiind carcinomul scuamos şi adenocarcinomul dezvoltat pe esofag Barrett.
Macroscopic pot avea forme vegetante, ulcerate sau infiltrative ce determină stricturi esofagiene.
Microscopic, carcinomul scuamos poate prezenta forme de la bine diferenţiate (cu perle orto- sau parakeratozice) până la forme slab diferenţiate.
Evoluţia se face prin contiguitate (din aproape în aproape) de-a lungul esofagului în mediastin sau prin continuitate (fistule traheo-esofagiene sau erodarea unui vas mare: aorta toracica, vena cava superioara), şi cu metastaze în ganglionii cervicali, mediastinali sau gastrici.
Tumorile benigne sunt rare si sunt reprezentate de papiloame, leiomioame si schwannoame