ePathology.ro

Generalitati

Teoria numerelor si tipuri de variabile

• Naturale N = {0, 1, 2, 3, …, n}
• Intregi Z = {-n, …, -2, -1, 0, 1, 2, …, n}
• Rationale Q = a/b; a, b є Z, b ≠ 0
• Reale R = √a; a є Q, a > 0
• Complexe C = √-a; a є R, -1 = i2 → C = i √a; x = ai+b

Variabilele numerice pot fi discrete (pot lua valori bine definite) sau continui (pot lua orice valoare intr-un interval).

Scale de masurare

Scala nominala = valorile sunt puse pe categorii. Exemple:  

1. Sexul : M / F = scala binara
2. Clasificarea anemiilor :  

• Microcitice (in deficienta de fier)
• Megaloblastice (in deficienta de vit. B12)
• Normocitice (in boli cronice)

Se pot face 2 tipuri de observatii :

1. Calitative
2. Categorice (valori ce intra intr-o categorie)

Scala ordinala = clasificarea dupa o ordine definita ce apare in categorii; exemple:

• CIN1 = displazie usoara (1/3 inferioara epiteliu)
• CIN2 = displazie moderata (2/3 din epiteliu)
• CIN3 = displazie severa (inclusiv 1/3 superioara a epiteliului)
• CIS = carcinom in situ

Este asociata cu mediana, percentilele si IQR (interquartile range)

Scala ordinala ordonata – observatiile sunt ordonate dupa rangul valorii de la cel mai mare la cel mai mic (sau invers)

Scala numerica = observatii cantitative exprimate numeric (% sau valori absolute)

Scale continui (interval) – pot lua orice valori ex.: tensiunea arteriala, inaltimea

Scale discrete – pot lua numai valori bine definite; ex.: numarul de nasteri, numarul factorilor de risc

Este asociata cu media si deviatia standard

Masuratori in anatomia patologica

1. Cantitative :
   • Macroscopic : Φ (cm), G (g, kg) a piesei
   • Microscopic : semicantitativ (exprimare in procente), cantitativ (cu micrometrul ocular)
2. Calitative :
   • Gradarea unor parametri histopatologici
   • Imunohistochimic: (+) in celule rare / izolate, zonal, difuz

Exemple de masuratori calitative si semi-cantitative

Negativ = 0

(+) = 1

(++) = 2

(+++) = 3

Rare = 1

Zonal = 2

Difuz = 3  

PCNA (+) ~ 50 – 60% → 55% !

Se identifica cea mai mica si cea mai mare valoare numerica observata

Se obtine intervalul

Se determina numarul de clase arbitrar ! (min. = 6, max. = 14)

Se imparte intervalul la numarul de clase pentru a obtine largimea clasei

Se utilizeaza largimea clasei pentru a introduce numarul de clase (de la cea mai mare la cea mai mica sau invers)

Incidenta cancerulului colo-rectal intre 1992-1996 in Statul Illinois, SUA

Tabele de contingenta

Se folosesc cand sunt examinate 2 caracteristici pe o scala nominala (tabel bidirectional = "two-way" table)

b = cazuri fara boala dar cu FR

c = cazuri cu boala si fara FR

d = cazuri fara boala si fara FR

Cele 4 tipuri frecvente de erori facute in statistica

1. Supresia timpului (prin selectarea unui timp de start, fie inainte, fie dupa aparitia modificarii)
2. Supresia lui zero (duce la cresterea magnitudinii)
3. Supresia scalei de masurare
4. Date nerelevante sau neinteresante (ex.: impozitul pe venit global la persoanele decedate)

Tipuri de studii statistice

1. Studii descriptive
2. Studii analitice :
   • Prospective (de cohorta)
   • Retrospective (caz-control)
3. Studii experimentale :
   • Simplu orb
   • Dublu orb

Tipuri de esantionare

Populatia tinta este populatia pe care o investigam si pe care vrem sa generalizam rezultatele

Populatia mostra (esantionul populational) este populatia din care s-a extras esantionul

Esantionarea

Metode de esantionare

• Aleatorie simpla
• Aleatorie sistematica
• Aleatorie stratificata
• Aleatorie pe seturi (clusters)

Motive de esantionare

• Studiul la nivelul intregii populatii este aproape imposibil
• Rapid
• Ieftin
• Acuratete mare
• Reduce heterogenitatea
• Estimeaza erorile

Tipuri de esantionare

Aleatorie simpla : fiecare caz are o probabilitate egala de a fi selectat in studiu

Aleatorie sistematizata : fiecare al n-lea caz este selectat (n = nr. total cazuri / marimea dorita a esantionului); ex.: nr.total de biopsii = 3000; marimea dorita a esantionului = 300; n = 3000 / 300 = 10 → fiecare a 10-a biopsie este selectata in studiu

Aleatorie stratificata : populatia este impartita in straturi (subgrupe) si cate un caz este extras la intamplare din fiecare subgrup

Aleatorie in seturi : populatia este impartita in blocuri (subseturi) si un subset este selectat la intamplare; frecvent utilizat in epidemiologie

Tipuri de statistica medicala

1. Statistici ce descriu datele (descriptiva)
   • M, m, modalul, SD, SE, %, IQR, CV
2. Statistici ce testeaza increderea
   • Intervale de incredere (confidence intervals), P value
3. Statistici ce testeaza diferenta
   • Teste parametrice (valori normal distribuite = simetrice): t Student, CHI2, ANOVA
   • Teste non-parametrice (valori non-simetrice): Mann-Whitney U test
4. Statistici ce compara riscul
   • Riscul relativ (RR), riscul relativ estimat (OR)
5. Statistici ce analizeaza relatiile intre variabile
   • Corelatia si regresia
6. Statistici pentru screening si markeri noi
   • Sb, Sp, LR, k (nivelul de acord = agreement level)
7. Statistici ce analizeaza supravietuirea
   • Tabele de supravietuire si grafice tip Kaplan-Meyer