| Inflamatii cronice granulomatoase specifice |
Tuberculoza Mycobacterium Tuberculosis: Bacil acid-alcoolo rezistent, Ziehl Neelsen pozitiv (rosu pe fond albastru), colonii R (rough – rugoase), aerob, izolat sau in gramezi, intra- sau extracelular, are un perete ceros ce contine acizi micolici si lipoarabinomanan, ce interactioneaza cu receptori TLR2; produce tuberculoza, avand caracteristic granulomul cazeos. Mycobacterium Tuberculosis (bacilul Koch)
Bacilul Koch este preluat de macrofagele alveolare, cu apariţia unei inflamaţii locale şi recrutarea altor macrofage. Bacilii sunt transportaţi în ganglionii regionali de către macrofagele stimulate de limfocitele T CD4+ si IFNγ. In unele cazuri macrofagele activate distrug B.K., dar unele bacterii rămân viabile. In acest stadiu, B.K. poate circula spre alte organe (creier, rinichi, os) în interiorul macrofagelor. In majoritatea cazurilor apare un răspuns imun protector sub forma unor granuloame cazeoase; după 2 luni de la expunere apare o reacţie de hipersensibilitate întârziată de tip IV la antigenele M. Tuberculosis. Reactivarea se poate face oricând, cu predilecţie în segmentele apicale ale lobilor superiori, ducând la necroză cazeoasă extensivă. Eliminarea cazeumului duce la formarea unei caverne în pereţii căreia se dezvoltă o circulaţie vasculară bogată (anevrisme Rassmussen) ce se poate rupe în timpul tusei, dând hemoptizie.
  Mycobacterium Tuberculosis, sputa, col. Ziehl Neelsen, 100x, imersie
Formeaza culturi R(rough)pe mediul Lowenstein Jensen(pe baza de ou). Complexul primar TBC:
Complexul primar tuberculos (Rancke) se poate stabiliza sau poate evolua (TBC primar progresiv). Daca diseminarea bacilului Koch este sangvina sau limfatica poate genera TBC miliara, iar daca diseminarea este bronhogenica poate genera bronhopneumonia TBC. Focarul primar stabilizat, cu bacili dormanzi, se poate reactiva in conditii de imunosupresie si duce la aparitia TBC secundar pulmonar sau ftizia pulmonara.
Tuberculoza pulmonara secundara Macroscopic există 3 tipuri de leziuni : nodulare, difuze şi ulcerative. Leziunile nodulare se pot prezenta sub forma granulaţiei miliare, nodulul simplu, nodulul acinos sau tuberculom; tuberculomul poate fi omogen, stratificat sau polimorf. Leziunile difuze apar în plămâni şi pe seroase sub forma pleureziilor şi peritonitelor sero-fibrinoase sau a infiltratului precoce Asmann (leziune exsudativă cu focare confluente de pneumonie cazeoasă). Leziunile ulcerative apar la nivelul pielii şi mucoaselor şi au margine anfractuoasă, cu fond neregulat, murdar; în plămân apare caverna TBC. Tuberculoza pulmonară secundară se poate prezenta clinic ca :
Caverna conţine germeni cu densitate mare şi ritm rapid de multiplicare (2n/24 h). Diviziunile bacilului Koch sunt nesincrone şi ritmul multiplicării inegal, ceea ce duce la un mozaic histopatologic de leziuni pulmonare Microscopic, granulomul TBC (Koster) este format de la centru spre periferie din:
Granulomele TBC au tendinţa la confluare şi devin policiclice. 
 
Celule implicate in dinamica raspunsului imun din TBC:
TBC in alte organe
Sifilisul Treponema pallidum este un microorganism spiralat cu 6-12 spire regulate, cu o structură alcătuită din 2 membrane (cea externă constituită din mureină), citoplasmă granulară şi nucleu central, alungit. Este deci o spirocheta Gram (-), mobila, cu aspect helicoidal, anaeroba (dar poate folosi glucoza prin oxidare), creste in culturi celulare, patogen strict uman, vizibila la microscopul cu fond intunecat sau in imunofluorescenta. Bacteria execută mişcări de rotaţie, de înşurubare (“în tirbuşon”) sau de flexie; se divide prin fisiune transversală. Se transmite sexual în > 95% din cazuri, sangvin şi transplacentar. Anatomo-patologic se descriu 3 tipuri de leziuni :
 
Evoluţia luesului prezintă 3 stadii Luesul primar apare după o perioadă de aproximativ 3 săptămâni de la contact şi se caracterizează prin 2 elemente :
Luesul secundar apare după o perioadă de 40-50 de zile şi are ca leziune caracteristică sifilida cu diferite aspecte :
Rozeolele se găsesc pe peretele anterior al toracelui şi la baza gâtului (“colierul Venerei”); se mai descriu alopecia luetică parcelară temporo-parietală (“în luminişuri”), alopecia 1/3 laterale a sprâncenelor (semnul omnibusului), micropoli-adenopatii, perionixis, barba “roasă de molii”. Luesul terţiar are ca leziune caracteristică goma sifilitică, cu 4 etape de evoluţie :
Goma se poate localiza în diferite organe determinând aortita sifilitică pe aorta ascendentă (cu anevrism şi ruptură), insuficienţa aortică pură prin lărgirea inelului aortei, tabesul dorsal în localizarea la nivelul coloanelor posterioare ale măduvei spinării, ficatul “legat în sfori” (hepar lobatum), osteomielită, paralizia generală progresivă în localizarea cerebrală. Luesul congenital poate fi precoce sau tardiv. Luesul congenital precoce apare de la naştere şi când este compatibil cu viaţa se caracterizează prin pemfigus palmo-plantar (leziuni buloase), coriză sifilitică bilaterală, hepatosplenomegalie (ficatul de “silex” = hepatită interstiţială limfo-plasmocitară cu necroză gomoasă), “pneumonia albă” (plămâni nerespiraţi alb sidefii cu infiltrat limfo-plasmocitar) şi malformaţii cardiace şi orale (gnato- cheilo-palatoschizis). Luesul tardiv apare la adolescenţă şi se caracterizează printr-o osteocondrită diafizo-epifizară cu pseudoparalizie (sindrom Parrot) şi sindromul Hutchinson ce cuprinde triada : dinţii Hutchinson (incisivi în “semilună), keratită interstiţială şi surditate labirintică.
Hepatita sifilitica (lues congenital precoce)
 Hepatita sifilitica intr-un lues congenital precoce, la un copil de 1 luna (mama, 16 ani, lues, VDRL +)
Lepra Este produsă de Micobacterium Leprae (bacilul Hansen), care este un bacil acid alcoolo-rezistent, ce nu creşte pe medii de cultură obişnuite. Persoanele infectate secretă cantităţi mari de bacili în mucoasa nazală, transmisia bolii făcându-se probabil pe cale respiratorie. Bacilul Hansen invadează celulele Schwann şi diseminează de-a lungul axonilor din nervii periferici. Morfologic, lepra poate fi de 3 tipuri: lepra lepromatoasă, tuberculoidă şi border-line. Leziunile se pot localiza la nivelul mucoaselor aparatului respirator, tubului digestiv, ţesut subcutan (faciesul leonin), SNC. Histologic, specific este granulomul lepros (lepromul) care este un nodul format din limfocite, plasmocite, macrofage, celule epitelioide, şi celule gigante (globii spumoşi ai lui Virchow); nu există necroză.
Rinoscleromul Este produs de Klebsiella Rhinoscleromatis (bacilul Frisch – Gram -) şi apare la nivel nazo-faringian, caracterizându-se prin prezenţa unui granulom cu celule Mickulicz (macrofage spumoase cu nucleu central), limfocite, plasmocite, fibroblaşti. Leziunea se dezvoltă în submucoasă căpătând dimensiuni mari şi poate evolua spre obstrucţia căilor aeriene cu insuficienţă respiratorie.
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
| Last Updated on Saturday, 02 May 2009 14:35 |
Boala se transmite aerian prin picături expulzate în urma tusei de către o persoană infectata cu apariţia unor leziuni exsudative (nespecifice, sub forma unui exsudat seros cu PMN), leziuni alterative (necroza de cazeificare) şi proliferative (foliculul tuberculos). 
Contul meu
This site complies with the HONcode standard for trustworthy health information:
verify here.
Dr. Andrei Popescu - Artroscopie umar, ortopedie sportiva, chirurgia umarului
Patologie generala Inflamatia Inflamatii granulomatoase specifice