ePathology.ro

Cluj
Augustin Mureşanu (1908-1985)
Elev al profesorilor Titu Vasiliu şi Emil Crăciun, Augustin Mureşanu (a fost conferenţiar la Catedra de Anatomie Patologică Bucureşti şi şef al prosecturii Spitalului Colentina. A fost coautor la “Tehnica histopatologică” (1953) şi “Morfopatologia aparatului cardiovascular”, sub redacţia lui E. Crăciun (1959) şi autor al manualului de Anatomie Patologică (1962 şi 1964).

A avut contribuţii ştiinţifice privind histoplasmoza, hepatita epidemică, leziuni neurovegetative din bolile infecţioase, din colagenoze şi afecţiuni ginecologice; a realizat o metodă originală de identitificare a micozelor viscerale prin fluorescenţă. Dupa decesul profesorului Rubin Popa, devine al patrulea titular al Catedrei de Anatomie Patologică de
la Cluj, pe care o conduce până la pensionare.


V.V. Papilian (1920 – 1982)
Victor V. Papilian - personalitate marcantă a şcolii clujene de medicină - a fost continuatorul lui Titu Vasiliu, Rubin Popa şi Cornel Crişan în procesul de creare a şcolii clujene de morfologie normala şi patologică.

S-a născut la 2 august 1920 la Cluj, fiind primul copil al celebrului anatomist, antropolog, scriitor, dramaturg şi muzician Prof. Victor Papilian. Pentru a fi mai uşor de individualizat faţă de ilustrul sau părinte, prietenii îi spuneau "Victoraş", diminutiv care apoi i-a rămas pentru toata viaţa. A urmat şcoala elementară la Cluj, între anii 1927-1931. Apoi, a fost elev la Seminarul pedagogic universitar din acelaşi oraş - azi Liceul "Emil Racoviţă". In decembrie 1938 a fost arestat - pe motive politice - şi internat în lagărul de la Miercurea Ciuc, unde erau închişi numeroşi legionari. In martie 1939 a fost judecat de Tribunalul militar şi achitat. Fiind eliminat din liceu, clasa a VIII-a a făcut-o în particular, iar în 1939 şi-a susţinut bacalaureatul.

A Studiat la Facultatea de Medicină din Cluj - pe care a urmat-o în exilul său la Sibiu - şi în 1946 a obţinut titlul de doctor în medicină şi chirurgie cu teza « Sistemul presor în nervii periferici ». In 1942 a devenit preparator benevol la Institutul de Anatomie Umană, condus de Prof. V. Papilian, iar un an mai târziu - preparator la Institutul de Histologie, sub conducerea Prof. C. Crişan. In 1945 / 1946 şi-a adus contribuţia la reeditarea Manualului practic de disecţie de V. Papilian. In 1946 a fost numit preparator la Institutul de Anatomie Patologică din Cluj, al cărui Director era Prof. T. Vasiliu. Morfopatologia a fost - în toată cariera sa - domeniul în care şi-a manifestat cel mai bine talentul, puterea de muncă şi capacitatea organizatorică. In perioada 1947-1949 a fost asistent (din 1948 fiind sub conducerea Prof. R. Popa), iar în 1949 a fost promovat şef de lucrări.

Anul 1952 a fost nefast pentru familia Papilian, Profesorul fiind întemniţat politic până în 1954, iar Victoraş scos din învăţământ şi numit medic primar la Prosectura Spitalului Judeţean Cluj. Din 1952 până în 1969, când a reintrat în învăţământ, V.V. Papilian a desfăşurat o bogată activitate prosecturală şi ştiinţifică, care s-a concretizat în reeditarea împreună cu Prof. I. G. Russu a celebrului “Manual practic de disecţie” de Prof. V. Papilian, colaborând la monografiile: “Hepatita epidemică (1953) şi “Puncţia biopsie hepatică (1960) şi peste 100 de articole publicate şi comunicate.

In 1958, beneficiind de o bursă, s-a specializat timp de 6 luni la Ville-Juif (Paris), şi a lucrat la celebrul Institut "Gustav-Roussy" cu Prof. Oberling. "Foarte serios şi inteligent", aşa îl caracteriza profesorul francez, V. V. Papilian a redactat o remarcabilă lucrare în colaborare cu M. Auriol, pe care a publicat-o în anul următor.

Reîntors în ţară, nu numai că a pus în practică toată experienţa câştigată, dar cu multa generozitate, a împărtăşit-o colegilor şi medicilor care se formau în anatomia patologică. De fapt, aceasta era una din trăsăturile sale generozitatea harul înnăscut de dascăl, chiar şi în afara catedrei şi dorinţa de a învăţa şi a ridica şi pe ceilalţi la nivelul său profesional.

In 1966 şi-a susţinut examenul de doctorat în ştiinţe medicale. Cu ajutorul Rectorului - Prof. O.Fodor, în anul 1969, V.V. Papilian a revenit la Institutul de Medicină şi Farmacie din Cluj, în calitate de conferenţiar la Histologie. S-a dăruit activităţii didactice şi ştiinţifice, continuând colaborarea cu colectivul de la Prosectură. In fiecare zi îşi începea activitatea la ora 5, având o punctualitate deosebită, primind în cabinetul său de la Histologie, pe toţi cei care aveau lame "problemă" de diagnostic, pe anatomo-patologii din Cluj, dar şi din ţară, pe care-i formase, dar şi pe cei care, auzind de pregătirea sa, adunau cazurile cele mai grele şi veneau sa le discute cu "domnul conferenţiar" - aşa cum i se spunea. Nu numai că punea diagnosticul dar dădea şi articolele legate de caz, traduse şi apoi bătute personal la maşina de scris. Din 1969 până în 1982 (când a părăsit această lume), a adus o contribuţie substanţială la realizarea “Cursului deHistologie (vol.I şi II, 1972) – în colaborare cu colegii de la Catedră, la editarea “Tratatului elementar de Histologie”, în colaborare cu V. Roşca, (volumul I - 1977 şi al doilea în 1978), la redactarea “Cursului elementar de Citohistologie” (în colaborare, 1977), şi a “Cursului elementar de histologie” (în colaborare, 1982).

V. V. Papilian a fost unul dintre cei mai fideli colaboratori ai revistei “Morphologie et Embryologie”, fiind şi membru al Consiliului de redacţie şi publicând atât studii morfoclinice, cât şi experimentale. A realizat peste 300 de lucrări ştiinţifice, dintre care 130 au fost publicate. A creat o remarcabilă evocare a Prof. Titu Vasiliu în primul volum de “Figuri reprezentative ale medicinii şi farmaciei clujene” (1980).

Destin tragic, V.V. Papilian s-a stins din viaţă în noiembrie 1982, în plin elan creator, la vârsta de doar 62 de ani, fără să fi fost avansat profesor (pe motive politice).