ePathology.ro

Bucureşti
Grigore Pambuccian (1915-1996)
Grigore Pambuccian a fost unul dintre primii elevi ai lui E. Crăciun. A fost profesor la catedra de Anatomie Patologică în perioada 1955-1980 şi a condus prosecturile Spitalelor I. C. Frimu, Militar Central şi Brâncovenesc. Colaborează la manualul de Anatomie Patologică (1962, 1964), la tratatele: “Morfopatologia aparatului cardio-vascular” (sub redacţia lui E. Crăciun, 1959) şi “Anatomia Patologică” (sub redacţia lui I. Moraru, 1980).

In 1987 publică manualul intitulat “Morfopatologie stomatologică”. Are lucrări privind patologia inimii şi vaselor, tumorile inimii, patologia aparatului digestiv, ficatului şi pancreasului, stările precanceroase şi cancerul in situ, etc. A efectuat lucrări experimentale în special în cancerul chimic, sifilisul iepurilor şi acţiunea aspirinei.

Constantin Velican (1919-1989)
Elev al lui I.T. Niculescu, Gh. Lupu, I. Danielopolu, Constantin Velican  a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai profesorului Lupu, ajungând şef al departamentului de cercetare al Institutului de Medicină Internă fiind şi secretar al Consiliului ştiinţific (1961-1967).

A fost laureat al Premiului pentru Medicină al Academiei Române în anii 1965, 1976 şi postum în 1992 în special pentru studiile sale privind istoria naturală a aterosclerozei accentuând leziunile coronare, lucrările fiind publicate în articole în ţară şi peste hotare şi în cinci monografii; lucrările au fost recenzate în periodice de prestigiu, precum: “Journal of Histochemistry and Cytochemistry”, “Acta histochemica”, “Annales d'Histochimie”.

Stefan I. Niculescu (1922 - 2001)
A fost elev al lui Ion T. Niculescu şi E. Crăciun, conferenţiar la Catedra de Anatomie Patologică Bucureşti şi şef al prosecturii Spitalului Colentina. A fost coautor la “Anatomia Patologică” (sub redacţia lui A. Mureşanu 1962, 1964), la “Anatomia Patologică” (sub redacţia lui I. Moraru, 1980), la “Morfopatologia sistemului nervos” (sub redacţia lui I. T. Niculescu, 1957, 1963), la “Morfopatologia aparatului cardiovascular” (sub redacţia lui E. Crăciun, 1959). Are contribuţii originale anatomo-clinice şi experimentale publicate în ţară şi străinătate, în aproape toate domeniile anatomiei patologice generale şi speciale.

Paul Nicolescu (n. 1922)
A fost elev al profesorilor C. Vasilescu şi E. Crăciun, profesor la Catedra de Anatomie Patologică Bucureşti şi şef al prosecturii Spitalului Emilia Irza şi al Spitalului Universitar Bucureşti. S-a specializat în microscopie electronică la Charles Rouiller (Geneva) colaborând la cercetări ultrastructurale de morfo-fiziologie hepatică şi a ganglionului simpatic cervical. Este coautor la: “Tehnica histopatologică” (1953), “Morfopatologia tuberculozei” (împreună cu M. Nasta şi Al. Eskenasy, 1957), “Tumorile bronhopulmonare” (1961), “Diagnosticul citologic al tumorilor bronhopulmonare şi pleurale” (1959), la “Citodiagnosticul tumorilor maligne” (împreună cu V. T. Ionescu, 1968) şi este coautor la tratatele: “Morfopatologia aparatului cardiovascular” (sub redacţia lui E. Crăciun, 1959) şi “Anatomia Patologică” (sub redacţia lui I. Moraru 1980).

Se remarcă prin multiple studii privind patologia tuberculoasă şi mai ales aspectele ultrastructurale în patologia hepatică, a vaselor tijei hipopofizare şi a aparatului juxtaglomerular; a precizat printre primii că în histiocitoza X formaţiunile tubulare din celulele de tip macrofagic şi histiocitar reprezintă invaginări ale membranei nucleare.

Harry Ioachim (n. 1924)
A fost asistent la Catedra de Anatomie Patologică Bucureşti şi şeful prosecturii Spitalului Panduri. In prezent, este profesor la Universitatea Columbia din New York, pionier al studiilor de anatomie patologică a SIDA, inclusiv a complicaţiior limfomatoase. A scris monografia “Granulomas” (1985) şi “Lymphomas”. In România a avut lucrări privind granulomul de corp străin, neoplaziile tubului digestiv, ale rinichiului
şi pneumoniile interstiţiale infantile.

Filon Pascu (n. 1925)
Elev al profesorilor C. Vasilescu şi E. Crăciun, Filon Pascu a fost şef de lucrări la Catedra de Anatomie Patologică Bucureşti şi şef al prosecturii Spitalului Polizu. A colaborat la volumul de “Anatomie Patologică” (sub redacţia lui A. Mureşanu 1962, 1964) şi la un “Atlas de colposcopie” (1962). Are lucrări privind parazitozele din Coreea, patologia ginecologică tumorală şi a nou-născutului. A fost profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii “Justus Liebig” din Giessen (Germania), reputat specialist în patologie pre- şi perinatală.

Ion Moraru (1927-1989)
A fost absolvent al Facultăţii de Medicină din Cluj, doctor în ştiinţe medicale (din
1957) şi doctor docent (din 1968). A activat succesiv la catedrele de fiziopatologie, medicină legală şi morfopatologie, parcurgând toate etapele ierarhice, de la preparator până la profesor şef de catedră. A fost directorul Institutului Medico-Legal Mina Minovici şi director al Institutului V. Babeş, membru titular şi vicepreşedinte al Academiei de Stiinţe Medicale. A reprezentat ţara noastră la O.M.S. ca membru al Comitetului Executiv şi vicepreşedinte al acestui comitet.

Activitatea sa ştiinţifică se concretizează în tratate şi monografii şi peste 300 de lucrări publicate în reviste din ţară şi străinătate. Este autorul unei “Introduceri în genetica moleculară” (în colaborare cu St. Antohi, 1964), iar sub redacţia sa apar tratatele de “Medicină legală” (1967), “Anatomia patologică” (1980), “Dicţionar de imunologie” (împreună cu E. Păunescu, 1981), “Imunopatologie” (1984) şi colaborează la volumul “Methods in Enzymology” (New York, 1983).

Lucrând peste 3 decenii în domeniul anatomiei patologice în laboratoarele catedrei de anatomie patologică a Institutului de Medicină din Moscova, la secţia de anatomie patologică a IML Bucureşti şi apoi la Institutul “Victor Babeş” din Bucureşti, a studiat o variată cazuistică legată de boala membranelor hialine, docimazia histologică pulmonară la nou născut, pneumopatia intrauterină, meningita hipertoxică, leziunile vasculare cerebrale în intoxicaţia cu alcool metilic, tanatogeneza prin fibroblastoză şi miocardită primitivă la copii, metastazele cancerului pulmonar, metastazele în glandele endocrine, carcinomul mamar, mecanismul de producere al leziunilor hepatice, hepatitele toxice şi cirozele experimentale nutriţionale şi altele.

S-a mai ocupat de aspectele ultrastructurale din sindromul Dubin-Johnson, nefropatia endemică balcanică, leziunile după iradierea splinei, comportarea aparatului lizozomal din structurile sistemului nervos sub influenţa histaminei, boala Hodgkin cu predominanţa celulelor epitelioide, carcinogeneza chimică etc. Este meritul profesorului de a fi abordat pentru prima oară în ţara noastră studiul multidisciplinar (anatomo-patologic, genetic şi imunologic), al limfoamelor maligne non-hodgkiniene în lumina achiziţiilor moderne din acest domeniu, precum şi studiul anatomo-patologic al eficienţei terapiei cu interferon în virozele cervico-uterine, asociate sau nu cu neoplaziile cervicale intraepiteliale. Activitatea de anatomo-patolog a prof. Moraru şi-a găsit încununarea în publicarea “Tratatului de anatomie patologică” în 3 volume în anul 1980.

A fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1985) (pentru activitatea depusă ca membru al “International Physicians for the prevention of Nuclear War”), Secretar General (1964-1966) şi Ministru Adjunct la Ministerul Sănătăţii (1966-1969); a descris pentru prima oară receptorul Fc pentru IgA pe timocitele umane din myastenia gravis.

Constantin Taşcă (1929-1994)
A fost elev al lui E. Crăciun şi Stefan Milcu, bursier al Fundaţiei Humboldt (1969-1970), profesor la Catedra de Anatomie Patologică din Bucureşti şi şef al prosecturii Spitalului Sf. Ioan. A fost autorul monografiilor: “Introducere în morfologia cantitativă citohistologică” (1976); “Histopatologia tiroidei” (1978); “Morfopatologia sistemelor de reglare endocrină” (1983). A contribuit la introducerea în ţara noastră a metodelor de logică simbolică în analiza patologiei cardio-pulmonare, în morfologia cantitativă privind cariocitometria în diferite afectiuni şi carcinogeneza experimentală.

Florin Hălălău (1933-2007)
A urmat studiile liceale la liceul “Ion Neculce” şi a absolvit Facultatea de Medicină Generală a IMF “Carol Davila” Bucureşti, în 1957. A lucrat ca medic secundar şi specialist la Spitalul Unificat din Tecuci şi spitalul “Stâncă” din Bucureşti, până în 1969. In 1973 devine cercetător ştiinţific principal gradul III la Institutul “Victor Babeş”, iar medic primar anatomo-patolog; 4 ani mai târziu devine doctor în ştiinţe medicale. In 1990 devine cercetător ştiinţific principal gradul I şi director ştiinţific al Institutului “Victor Babeş” până în 2003; în 1995 a fost făcut profesor universitar şi şef al Catedrei de Anatomie Patologică a UMF “Carol Davila” Bucureşti până în 2001. In prezent este profesor universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Titu Maiorescu".

S-a specializat la două institute de anatomie patologică din Viena în 1977 şi a avut un schimb de experienţă la Institutul de Patologie al Universităţii din Giessen, Germania în 2000. Are peste 300 de lucrări ştiinţifice publicate sau comunicate în ţară şi străinătate.

Este coautor la tratatul de “Anatomie Patologică” sub redacţia I. Moraru, 1980, “Histopatologie în scanning”, sub red. I. Moraru şi N. Manolescu, 1985 şi autor la „Indreptar de morfopatologie”, 1995, “Anatomie Patologică”, vol. I, 2003, şi “Curs de Anatomie Patologică”, sub redacţia C. Ardeleanu, F. Hălălău, 2004.

Din 1966 este membru al Societăţii de Morfologie normală şi Patologică al USSM, iar din 1990 vicepresedinte; de asemenea este membru al British Society of Clinical Cythology, al Societăţii Europene de Patologie, al Imunocytochemistry Club London. In 1993 devine membru corespondent al Academiei de Stiinţe Medicale, iar din 1999 membru titular. Este preşedinte al Diviziunii Române a Academiei Internaţionale de Patologie din 1995, iar din 2000 a devenit membru al International Council of Societies of Pathology. De asemenea mai este membru în Comisia Superioară de Medicină Legală şi expert evaluator la Academia Română.

A fost distins cu medaliile „Ordinul Meritul Sanitar”, 1984 şi „Ordinul Meritul ştiinţific”, 1988. A primit premiul „Victor Babeş” al Academiei Române în 1994 şi Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Comandor în 2000. De asemenea a fost considerat „Man of the Year in American Biographical Institute”, în anii 2000, 2003, 2005. Are biografii publicate in „Who’s who in the world” USA, Europe (Belgium), Romania şi „Man of Achievement” England. In 2003 a primit medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Stiinţe din Moldova.  

Carmen Ardeleanu (n. 1945)
Născută la 1 septembrie 1945 la Cehul Silvaniei, Jud. Sălaj a absolvit Liceul Teoretic Baia - Sprie în 1963, iar în 1969 şi-a luat licenţa în medicină la IMF - Cluj Napoca. A fost pe rând medic intern (1969), medic secundar (1971) şi medic specialist (1974) la spitalul judeţean Baia Mare, după care devine în 1978, prin concurs, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional “Victor Babeş” Bucureşti. In 1982 devine medic primar anatomo-patolog, apoi cercetător ştiinţific principal gradul III (CP III) în 1988, CP II în 1995 şi conferenţiar la catedra de Anatomie Patologică a UMF “Carol Davila” în 1998. In perioada 1991-1993 urmează un curs de doctorat de cercetare în Oncologie umană la Universitatea din Torino, finalizat cu teza de doctorat: “Impactul imunohistochimiei asupra diagnosticului anatomo-patologic” susţinută în sesiunea septembrie 1994 la Roma.

In 2005 devine cercetător principal gradul I la Institutul Naţional “Victor Babeş”, iar în 2006 devine prin concurs, profesor universitar la catedra de anatomie patologică a UMF “Carol Davila” Bucureşti.

Domeniile de studiu abordate au fost reprezentate de patologia ţesutului limfoid (limfoame şi leziuni hiperplazice pseudo-limfomatoase), particularităţi morfologice în tumorile de părţi moi, histopatologia infiltratelor limfocitare asociate tumorilor digestive, imunohistochimia ca metodă complementară în diagnosticul anatomo-patologic, în particular al tumorilor neuro-endocrime, hibridizarea in situ ca metodă de diagnostic în afecţiuni virale (hepatita cu virus delta, boala cu incluzii citomegalice, papilomatoza virală umană), histopatologia şi imunohistochimia leziunilor preneoplazice şi a cancerului de prostată.

In 28 de ani de activitate a realizat peste 250 de lucrări ştiinţifice publicate sau comunicate în ţară şi străinătate şi aprox. 50 de proiecte ştiinţifice finalizate sau în desfăşurare, ca responsabil sau colaborator începând din anul 1982.

Este autoare a capitolelor: “Tulburări circulatorii“, “Distrofiile“, “Inflamaţia” şi  “Boala canceroasă”, din tratatul “Histopatologie generală comparată în scanning  (sem), coordonatori: N. Manolescu şi I. Moraru, Editura Ceres, Bucureşti, 1985, a tratatelor “Imunohistochimie” sub redacţia Carmen Ardeleanu, Violeta Comănescu, Bogdan Zaharia la Editura SITECH, Craiova, 1999 şi “Anatomie Patologică” sub redacţia Florin Hălălău, Carmen Ardeleanu, Editura Medicală, 2003; de asemenea, a mai elaborat în calitate de autor sau co-autor 2 monografii, 1 compendiu, 1 curs de anatomie patologică şi 1 breviar de lucrări practice pentru studenţi. Este membră a Societăţii de Morfologie Normală şi Patologică, membră a Societăţii Europene de Patologie (1996), membră a Diviziunii Române a Academiei Internaţionale de Patologie (1998), membră a Societăţii Române de Citologie (2000) şi a Uniunii Medicaae Balcanice (2005).